Stiri

Reacția categorică a ministrului Sănătății privind taxarea CASS!

🔥 CONTROVERSĂ URIAȘĂ ÎN SĂNĂTATE: CNAS vrea să oblige 2,9 milioane de români fără venituri să plătească asigurarea medicală, dar ministrul Alexandru Rogobete taie discuțiile: „Nu se schimbă nimic!”

Sistemul de Sănătate din România este din nou scena unor dispute aprinse după ce conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat în spațiul public o propunere care a stârnit un val uriaș de îngrijorare și revoltă. În cadrul unui eveniment de profil, președintele interimar al CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, a cerut introducerea urgentă a unor mecanisme obligatorii prin care persoanele fără venituri să fie constrânse să plătească contribuția la sănătate (CASS), invocând faptul că în prezent 2,9 milioane de români figurează ca neasigurați și punând sub semnul întrebării modul de supraviețuire al acestora sau accesul românilor din diaspora la serviciile medicale atunci când revin în țară. Propunerea vizează o populație care, în prezent, are posibilitatea de a se asigura opțional prin declarația unică, achitând o contribuție anuală de 2.430 de lei, nivel valabil în 2026.

Reacția oficială nu a întârziat să apară, venind direct din partea ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, care a călcat pe frână orice speculație și a dat asigurări ferme că o astfel de măsură nu va fi pusă în practică: „Nu se schimbă nimic în fiscalitatea asigurărilor de sănătate!”. În paralel, asociațiile de pacienți au contestat vehement ideea CNAS, catalogând-o drept inaplicabilă și periculoasă. Radu Gănescu, președintele COPAC, a atras atenția că o persoană fără resurse financiare nu poate fi obligată să plătească din moment ce nu are de unde, iar adevărata problemă a bugetului nu o reprezintă oamenii care trăiesc la limita subzistenței, ci cele 23 de categorii scutite prin lege și lipsite de acoperire bugetară reală, alături de cei cu venituri nedeclarate care sfidează sistemul. La rândul său, Ștefan Răduț, de la ASPTMR, a avertizat că restricționarea accesului neasiguraților la pachetul minimal sau la urgențe ar putea declanșa epidemii de boli transmisibile și ar lăsa bolnavii cronici fără nicio șansă.

Sunteți de părere că instituțiile statului ar trebui să se concentreze pe combaterea evaziunii fiscale și recuperarea banilor de la cei cu venituri mari care nu plătesc taxe, în loc să propună măsuri imposibile pentru cetățenii vulnerabili?

✨ Cine plătească pentru sănătatea românilor? De ce este considerată „inaplicabilă și periculoasă” ideea obligării românilor fără venituri să contribuie la CASS!

Dezbaterea recurentă privind lăsarea fără acoperire medicală sau obligarea la plată a celor 2,9 milioane de români care nu figurează cu venituri declarate scoate la iveală fracturile profunde din structura Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Declarațiile recente venite de la vârful CNAS, care a cerut mecanisme obligatorii de plată pentru persoanele inactive sau pentru românii din diaspora care apelează ocazional la sistemul sanitar românesc, au fost taxate aspru de reprezentanții pacienților, care subliniază că statul confundă sărăcia cronică cu rea-credință.

Analizând situația din teren, liderii organizațiilor de pacienți demontează logica din spatele unor astfel de propuneri birocratice. Așa cum subliniază președintele COPAC, Radu Gănescu, ANAF însuși nu reușește să colecteze taxe de la cei care sfidează legea, darămite să urmărească persoane fără nicio sursă de existență. Mai mult, adevărata problemă a subfinanțării nu vine de la oamenii amărâți de la sate sau de la cei fără adăpost, ci de la numeroasele categorii scutite prin decizii politice de la plata CASS, pentru care însă Guvernul nu virează bani din bugetul de stat, lăsând povara pe umerii contribuabililor corecți. Un punct de vedere la fel de alarmant vine și din partea ASPTMR, unde reprezentanții pacienților avertizează că lipsa accesului la servicii medicale de bază pentru pătura cea mai săracă a populației va duce inevitabil la catastrofe epidemiologice și la agravarea bolilor cronice precum astmul, hipertensiunea sau tuberculoza. Din fericire, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a blocat rapid acest conflict, reiterând că fiscalitatea asigurărilor de sănătate rămâne neschimbată.

Considerați că soluția pentru salvarea bugetului Sănătății constă în creșterea taxării pe populația deja suprasolicitată fiscal sau în reformarea profundă a modului în care statul colectează contribuțiile de la cei cu venituri mari?

🌹 „Dacă n-au bani, din ce îi obligi să plătească?” Reacția dură a asociațiilor de pacienți după ce CNAS a pus în discuție taxarea obligatorie a românilor fără venituri!

Într-o societate în care accesul la servicii medicale ar trebui să reprezinte un drept fundamental garantat, propunerile venite periodic din zona administrativă de a bloca sau condiționa accesul celor fără venituri stârnesc întotdeauna unde de șoc. Propunerea recentă a conducerii interimare a CNAS de a institui plata obligatorie a contribuției la sănătate pentru aproape trei milioane de români neasigurați a primit o replică promptă din partea ministrului Sănătății, care a infirmat orice schimbare fiscală, dar a lăsat în urmă un gust amar cu privire la viziunea unor funcționari asupra categoriilor vulnerabile.

Criticile vehemente aduse de asociațiile de pacienți scot în evidență o realitate ignorată de tehnocrați: eficiența unui sistem medical nu se măsoară prin cât de aspru îi taxezi pe cei mai săraci, ci prin modul în care îi protejezi. Liderii pacienților au demontat argumentele legate de românii din diaspora sau de pretinsele abuzuri ale neasiguraților, amintind că majoritatea covârșitoare a celor fără venituri pur și simplu nu dispun de sumele necesare pentru a achita contribuții anuale împovărătoare. În plus, ideea de a restrânge accesul la tratamente sau la medicul de familie pentru acești oameni este o bombă cu ceas pentru sănătatea publică, riscul unor epidemii de boli transmisibile devenind iminent atunci când pacienții sunt lăsați netratați din motive financiare.

Care credeți că este calea de mijloc prin care statul român poate asigura un buget sustenabil pentru Sănătate, protejând în același timp categoriile defavorizate care nu își permit nicio formă de asigurare medicală?