Sondaj INSCOP: Prima scădere a AUR după 18 luni!
🔥 RĂSTURNARE DE SITUAȚIE ÎN SONDAJE: AUR înregistrează prima scădere după 18 luni, în timp ce PSD își recuperează masiv electoratul! Cum arată intenția de vot în noiembrie 2026!
Scena politică din România traversează o perioadă de reașezări profunde, marcată de instalarea unui nou executiv și de o reconfigurare vizibilă a opțiunilor electorale ale cetățenilor. Potrivit datelor prezentate în cel mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026 — la scurt timp după ce Parlamentul a votat guvernul condus de Luca Niculescu și susținut de social-democrați —, raportul de forțe dintre principalele partide politice cunoaște modificări semnificative. Dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, AUR s-ar clasa în continuare pe primul loc, cu 34,6% din opțiunile exprimate, însă acest rezultat marchează o premieră în ultimul an și jumătate: o scădere de aproximativ cinci puncte procentuale față de măsurătoarea din luna septembrie.
În oglindă cu acest recul al formațiunii suveraniste, Partidul Social Democrat înregistrează o creștere consistentă, urcând de la 18,7% la 24,6% și consolidându-și poziția a doua în clasamentul preferințelor. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică această dinamică prin două fenomene complementare: pe de o parte, social-democrații reușesc să își recupereze o parte dintre alegătorii care migraseră anterior către AUR, iar pe de altă parte, partidele care preiau frâiele guvernării beneficiază de regulă de un val de încredere în prima lună de mandat, mai ales după perioade prelungite de instabilitate politică. Pe locurile următoare se situează PNL, cotat la 15,1% (în ușoară scădere față de cele 16,3% din septembrie), și USR, care bifează un avans de la 9% la 11,9%. În schimb, partide precum UDMR (3,9%), SENS (3%), SOS România (2,1%) și POT (1,8%) se situează în acest moment sub pragul electoral de 5% necesar accesului în Legislativ. O radiografie electorală care arată că echilibrul politic rămâne extrem de dinamic, cu mult înainte de scrutinul parlamentar programat pentru anul 2028.
Sunteți de părere că revenirea unui partid la guvernare aduce în mod natural un plus de încredere din partea alegătorilor în primele luni, sau contează mai mult nemulțumirea față de opoziție?
✨ Scenariu surpriză testat în premieră de INSCOP: Ce s-ar întâmpla la alegeri dacă PNL și USR ar candida pe o listă comună și cine ar trece pe locul doi!
Calculele politice și strategiile de alianțe devin subiecte centrale ori de câte ori sondajele de opinie indică o fragmentare a votului sau o dominare clară a unui singur pol politic. Dincolo de măsurarea clasică a partidelor individuale, cel mai nou Barometru Informat.ro – INSCOP Research a testat, în premieră pentru actualul context politic din noiembrie 2026, un scenariu ipotetic cu potențial major de impact: prezentarea unei liste comune PNL–USR în fața alegătorilor. Potrivit datelor analizate de sociologi, într-o astfel de formulă electorală, ierarhia partidelor ar suferi o modificare notabilă la vârf, alianța de dreapta reușind să depășească Partidul Social Democrat și să urce direct pe poziția secundă.
Concret, conform datelor INSCOP Research, într-o competiție în care PNL și USR ar candida împreună, AUR ar obține 35,7%, lista comună PNL–USR ar acumula 28,2%, iar PSD ar coborî pe locul al treilea, cu 23%. Deși matematic suma scorurilor individuale ale celor două formațiuni (15,1% PNL și 11,9% USR, adică 27%) este foarte apropiată de rezultatul alianței, diferența de 1,2 puncte încadrându-se în marja de eroare de plus-minus 2,8%, tabloul devine mult mai interesant atunci când sunt analizați doar alegătorii hotărâți, care declară că vor merge sigur la vot. În rândul acestui segment mobilizat — care reprezintă aproximativ jumătate din eșantionul de 1.197 de persoane intervievate — AUR este cotat cu 35%, în timp ce alianța PNL–USR ajunge la 32,1%, iar PSD la 20,9%, reducând distanța dintre primele două locuri la doar 2,9 puncte procentuale. Așa cum subliniază directorul INSCOP, Remus Ștefureac, aceste cifre indică un potențial electoral semnificativ pentru formulele de cooperare politică, deși evoluțiile viitoare depind de capacitatea guvernării de a gestiona provocările economice și sociale.
Considerați că partidele cu doctrine sau electorațe apropiate au mai multe șanse dacă formează alianțe electorale înainte de alegeri, sau alegătorii preferă să voteze fiecare partid separat?
🌹 Radiografia votului din noiembrie 2026: Ce arată cifrele INSCOP despre partidele aflate sub pragul de 5% și despre cei 28% dintre români care nu indică niciun partid!
Atunci când analizăm un sondaj de opinie, cifrele de la vârful clasamentului atrag întotdeauna cele mai multe titluri, însă detaliile din eșalonul secund și procentul celor care refuză să își exprime o opțiune spun adesea o poveste la fel de importantă despre starea de spirit a societății. Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, derulat între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026 pe un eșantion de 1.197 de respondenți, scoate la iveală nu doar prima scădere a AUR din ultimele 18 luni (ajuns la 34,6%, față de aproape 40% în septembrie) și revenirea PSD la 24,6%, ci și o realitate tăcută: aproape o treime dintre cei intervievați — mai exact 28% — nu au indicat niciun partid politic. Astfel, toate procentele atribuite formațiunilor politice sunt calculate raportat la cei 72% dintre cetățeni care au o opțiune exprimată.
Totodată, datele furnizate de institutul condus de Remus Ștefureac evidențiază o situație delicată pentru formațiunile mai mici sau aflate în opoziție. În timp ce PNL (15,1%) și USR (11,9%) își mențin bazinele electorale, patru partide importante se regăsesc sub pragul critic de 5% necesar pentru a intra în Parlament: UDMR este creditat cu 3,9%, partidul SENS cu 3%, SOS România cu 2,1%, iar POT cu 1,8%. Specialiștii atrag atenția că fluctuațiile politice din ultimele luni — inclusiv efectele instalării guvernului Luca Niculescu sau experiența anterioară a PNL din luna mai, când un câștig inițial de popularitate a fost erodat ulterior de crize — demonstrează cât de volatil este electoratul românesc. Cu alegerile parlamentare programate abia în 2028, actualele cifre reprezintă mai degrabă un barometru al momentului decât un verdict definitiv.
Care credeți că este principalul motiv pentru care aproape 30% dintre românii intervievați în sondaje nu indică nicio opțiune politică în acest moment?