
Adânc sub sol, unde lumina nu ajunge niciodată, trăiește una dintre cele mai interesante creaturi din regnul animal: cârtița. Deși adesea văzută ca un „dușman” al grădinarilor, cârtița este de fapt o ființă cu un rol esențial în ecosistem. Prin acest articol vei descoperi ce sunt cârtițele, cum trăiesc, ce mănâncă și ce poți face dacă ți-au invadat grădina.
Cârtița europeană (Talpa europaea) este un mamifer de dimensiuni mici, cu blană catifelată de culoare neagră sau gri, membre scurte și puternice cu gheare mari – perfecte pentru săpat. Deși are ochii foarte mici și aproape inutili, cârtița are un simț tactil excepțional, bazându-se pe miros, vibrații și atingere pentru a se orienta.
Este un animal solitar, activ mai ales noaptea și în zori, capabil să sape galerii de peste 100 de metri într-o singură zi.
Cârtițele își creează tunele elaborate sub pământ, cu zone pentru dormit, hrănit și depozitare. Trăiesc în soluri moi, bogate în viermi, larve și insecte – principalele surse de hrană. Un singur exemplar poate consuma zilnic greutatea sa în hrană, fiind un prădător extrem de eficient în controlul dăunătorilor solului.
Deși lasă în urmă mușuroaie de pământ, cârtițele:
aerisesc solul, favorizând drenajul apei
controlează populația de insecte dăunătoare
contribuie la îmbogățirea nutrienților în sol
Așadar, deși pot părea o pacoste, ele pot fi și aliați ai grădinarilor, în anumite condiții.
Dacă vrei să protejezi grădina sau gazonul fără să faci rău animalelor, iată câteva metode:
dispozitive cu ultrasunete – emit vibrații neplăcute pentru cârtițe
plante repelente – cum ar fi usturoiul, crinii imperiali sau ricinul
plase de protecție sub sol, în special în zonele sensibile
capcane umane, urmate de relocare în pădure sau zone sălbatice
Este important să respectăm viața sălbatică, chiar și atunci când ne încurcă.
Cârtițele nu hibernează iarna, dar devin mai puțin active.
Au sângele adaptat pentru a supraviețui în medii sărace în oxigen.
Pot detecta viermii din sol prin vibrațiile produse de mișcările acestora.
Au o viață solitară, întâlnindu-se doar pentru împerechere.
Cârtițele nu sunt inamici, ci părți esențiale ale unui ecosistem sănătos. În loc să le vedem ca o problemă, le putem înțelege mai bine și găsi metode de conviețuire sau protecție a spațiilor noastre, fără a le distruge habitatul. Asemenea multor animale sălbatice, cârtițele merită respect, nu frică.